Adolescenții „casnici” își cumpără minute

Casnici. Nu, nu sensul propriu. Dacă nu știți ce-s ăia „casnici”, menționați pe blogul meu, aruncați o privire aici. Mă refer la cazurile pe care le cunosc.

Adică: oameni de vârsta mea, care nu au Facebook/și-l dezactivează/nu-l folosesc. Toate astea, deși, toată ziua, nu fac absolut nimic. Nu au o preocupare „mai importantă decât internetul”. Nici măcar teme, să zici c-or fi tocilari. Ori se joacă jocuri video, la care clar nu au cu cine să-și compare scorul, ori se masturbează toată ziua, ori se uită la anime-uri, pe care, din nou, revenind la primul caz, nu le discută cu nimeni.

Frate, ai șaișpe ani. Da, ok, internetul e un căcat. Știu, e unul mare. Dar… trăim în secolul 21. E o parte din viața noastră, și ar trebui să accepți. Nu ai Facebook, ce deduc eu, care te cunosc: n-ai prieteni, n-ai planuri, n-ai curiozități legate de anumite persoane, nu simți nevoia să împărtășești nimic cu nimeni. Trăiești exact ca oamenii din Evul Mediu, doar că ai un vibrator în loc de bâtă. Sau un pocket pussy, ca băiat.

Nu, frate, pe bune. Într-o eră în care tehnologia e peste oameni, pentru unii, ajungi să ai traume dacă o respingi. Da, părinții noștri rezistau fără. Îi invidiez. Lumea a evoluat sub ochii noștri. Ei vedeau asta evoluând, noi ne-am născut cu pc-urile în brațe. Superb.

Frate, mi-am cumpărat un scaun nou, și mi se lipesc bucile de el.

Revenind. Părinții noștri nu au negat tehnica. Ei nu au avut-o. E altceva. Și au primit-o cu brațele deschise, ca și generație. Da, acum o să-mi zici că mă-ta nu te lăsa la pc atunci când erai mic. Bucură-te. Pe mine m-a lăsat de mică, mă jucam asta și acum scriu o carte cu „pulă” și „pizdă”.

Sper că ați prins ironia. Oops!

Ce nu mai înțeleg eu, lăsând subiectul de mai sus neepuizat, încă: minutele. Viața. Au apărut medicamente pentru orice. Ca să ne credem bolunzi din orice. Orice e o boală. Să-mi sugeți pula. Am ajuns să ne cumpărăm drepturile: sănătatea, mâncarea, siguranța, viața, minutele. Stai, ce?

Înțeleg ce reprezintă. Dar expresia de „Mi-am cumpărat minute”, mi se pare foarte trist. Plătim pentru comunicare, doar din lene. Noroc cu ăla care s-a săturat de asta și a creat Skype-ul. Sau „Mi-am luat opțiune”. Bă, pula mea, suntem o lume de retardați. Ne cumpărăm comunicarea. Da, critic, dar critic ceva ce-mi convine. Mă amuză teribil. Mă amuz eu, pe mine, ca ființă umană. Mă amuză oamenii din jur. Mă amuză societatea alertă și dubioasă pe care o slăvim. Mă amuză tot.

P.S. Să mor eu, cele mai banale și scârboase tipe mi se par alea din reclamele la cremă.

P.S. Judecând după pozele din articol, e clar ce am căutat pe Google.