Nu am vrut să mă las atinsă de lume. Am creat câte un personaj de fiecare dată când am vrut să shimb ceva la mine. Voiam ca esența mea să rămână în lumea asta, undeva. Voiam ca eu să nu mă pierd. Voiam ca zgomotul de fundal să se oprească. Voiam ca nicio voce săContinuă lectura „Atinsă”
Arhive etichetă:jurnalul meu de aberatii
Călătoria mea
Simt că de mii de ani hoinăresc aici, și în sfârșit îmi pot îndeplini misiunea. Niciodată nu i-am lăsat să știe asta. Îmi cunosc corpul cum am cunoscut mii. Și am unghiile foarte lungi și abia tasstez… îmi vine să plătesc pe cineva să scrie pentru mie, e oribil să scrii cu unghiile mari. EContinuă lectura „Călătoria mea”
Ritual psihologic spre găsirea sinelui
REPOST Ce încerci să fii? Unde ești tu? Cât timp mai ai să te găsești, cât de mult ai suferit? Ce te doare cel mai rău? Când ei vor pleca, tu după cine vei merge? Critică-le viața, dar asigură-te că ai una. Fii un hoinar, așa cum ai fost mereu. Acoperă-ți suferința prin lucruri pământești,Continuă lectura „Ritual psihologic spre găsirea sinelui”
Cădere
Cădere de la etaje imaginare ale problemelor oamenilor de rând, probleme neimportante sau nu la fel de importante precum cele grave, dar nici inexistente. Îi aud strigătul, și îmi șoptește într-una că ar trebui să fiu singură, singură pe lume.
Astral level over 9000
Nu îmi pasă ce urmări are faptul că îmi urmez visele. Nu îmi pasă de hate. Nu e treaba mea să țin piept nimănui. Oricine îmi greșește, știe oricum că e ultimul lucru pe care îl face. Vine implicit.
Primul exemplar din „Flori în păr”
7 februarie, ora 18: când s-a deschis coletul cu cărți, am luat una.
Cum e să fii scriitor în România?
(foto: Marian Stănescu) Scriitorul nu e autor, nu știu ce e cu titlul ăsta. Mișto, dacă e după mine. Dar, dacă vrei să publici, pregătește-te pentru: 1. Comparația cu marii clasici: Se va găsi, dar neapărat, un retard care să te numească
Outcast vs. Prostie
Sunt un „outcast”, la rândul meu. Și mereu voi fi așa. Sunt un om care nu ține cont de reguli, care se integrează super greu, care dă overthinking la fiecare lucru ca să vadă dacă chiar îi va folosi în viață, mă vopsesc în culori nebune în cap, adică sunt de fapt doar eu, darContinuă lectura „Outcast vs. Prostie”
(H)eroina mea literară
„Otilia este eroina mea lirica, proiectia mea in afara, o imagine lunara si feminina.” EMOȚIILE SUNT MAI TARI DECÂT ORICE DROG EXISTENT. Oricât ai scrie. E povestea aia care nu se vrea terminată. Povestea care nu te lasă să o îndrumi cum vrei tu. Povestea la care te gândești când ești beat. Povestea cuContinuă lectura „(H)eroina mea literară”
Un minut
Un minut în care nu faci nimic cu viața ta. Un minut în care speri ca persoana de care îți place să-ți răspundă. Un minut în care aștepți un răspuns important. Un minut în care ți s-a rupt unghia; până-n minutul ăsta o aveai. Un minut de nervi. Un minut în care fuți tot peContinuă lectura „Un minut”
Ce e de moment, e de moment
scrie. fă ceva pentru momentul „acum”. fii tu, și exploatează-te la maximum. ce anume? pe tine. și unicitatea ta. bagă la păcănele ăia 5 lei la curse de câini, sau ia-ți un salam. se duc oricum. scrie. dacă acum vine, acum e. și nu va mai fi. nu o nota superficial, pierzându-i tot suspansul și unicul.Continuă lectura „Ce e de moment, e de moment”
Poze de la Bookfest 2016
4 iunie, C4. Am avut lansare, dialoguri, a ieșit genial, și am capturat momentul prin poze și live-uri. Nu mai stau să descriu- trebuia să fii acolo, ca să simți. Au vorbit: Claudiu T. Arieșan Georgiana Ioniță David A. Marin Foto: Marian Stanescu
Am terminat liceul
Înainte să încep, vin la Bookfest cu „Flori în păr”. Pavilion C4-C5, 16:30, editura Datagroup. Detalii aici. Nu pot să cred, dar da. Totul e trecut, absolut totul. Acum strănut singură acasă și nimeni nu-mi spune „sănătate!”. Nu mai sunt în formare. Sunt adult, iar oamenii mă vor lăsa, în sfârșit, în pace. Nu voi maiContinuă lectura „Am terminat liceul”
Artă „prozaică”, part II
Artă prozică. Am conviețuit cu universul din „Flori în păr”. Te refugeizi, preferi altă realitate în loc de cea ce există deja. Dar de ce? Că tu ai făcut-o. Tu i-ai dat naștere, odată cu atâtea personaje, conform unei recenzie, „mai reale decât unele persoane din realitate”.
Cum era să pierd „Flori în păr”
Eram liniștită. Era seară, și beam ceai. Mai corectam la „Flori în păr”, țin minte că era toamnă, cred. Înainte să continui, trebuie să menționez că sunt fecioară cu ascendent în scorpion. Deci, control freak până la moarte. Genul de om „bă, da, sunt nașpa cu tine, dar taci, că habar nu ai cum suntContinuă lectura „Cum era să pierd „Flori în păr””