cauza este obișnuința. exact aici vă voi da un exemplu de obișnuință, după ce vă voi spune următoarea chestie: oamenii văd obișnuința cât +50 de probleme adunate and so on, când, de fapt, este o singură chestie.
o femeie își iubește soțul. mult. femeile, iubind, simt nevoia de a oferi. știți voi, să se simtă norocos că te are, să se oftice alții că nu au o fată ca tine and so on, și îi fac de mâncare, îi pun sandvișul la pachet, curăță masa după el, totul din plăcere, că e jumătatea ei și sunt proaspăt căsătoriți. zilnic e așa.
după doi ani și jumătate de zile din astea, soția se întâmplă să aibă o treabă. so… nu a respectat „rutina”. soțul, supărat. păi pe el nu l-ai onișnuit așa. el e obișnuit să aibă zilnic mâncare, masă etc. acum ce faci? îți bați joc de el?
femeile, cum suntem noi îndărătnice, nu facem ce ni se spune. bărbatul, revoltat, începe să dea comenzi. da, nouă ne stă în fire să facem exact opusul, chiar dacă ceea ce ziceți voi ne favorizează. nu ne pasă. si, din încăpățânare, se ajunge aici. asta e.
și nu judec bărbații. dacă tu îl înveți să stea ca un parazit, fără să știți să vă împărțiți sarcinile, da, meriți ceea ce ți se întâmplă. ai vrut relație de modă veche, ai una.
să fiu feministă sau masculistă?
Lucrurile sunt mai simple decat par. Si totodata de neinteles. 🙂
Oamenii se despart, pentru ca nu se iubesc. Asta nu inseamna ca s-au iubit odata, dar le-a trecut. Ci ca nu au iubit vreodata. Iubirea nu poate fi la trecut si nici la viitor. Iubirea este o stare de spirit, care nu este conditionata. Doar placerea este conditionata de activitatea hormonala. Problema este ca iubirea se confunda de foarte multe ori cu placerea (nu neaparat sexuala).
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Persoanele mai nou iubesc senzatii, nu alte persoane. Dar asociaza senzatiile cu oamenii, si ei cred ca iubesc oameni.
ApreciazăApreciază
Senzatiile nu se pot iubi, ci doar savura, adica consuma. Placerea sexuala, sentimentul de indragostire, acei fluturi in stomac, sunt toate senzatii trecatoare de iubire. Senzatia de iubire este un surogat al iubirii. O fericire trecatoare, pe care oamenii incearca de fiecare data sa o posede, incepand o relatie. Si uneori o casnicie.
Senzatia de iubire, este o iluzie dupa care alergam in speranta de a fi vesnic fericiti, dar care din pacate se sfarseste inevitabil in dezamagire. Din simplul motiv ca orice senzatie are nevoie de un input, ca sa produca un output. Senzatia de fericire si iubire se consuma si nu poate fi reprodusa la nesfarsit niciodata. Prin dorinta de reproducere insa se creaza o dependenta (o nevoie), un stereotip care ne controleaza gandirea si sentimentele.
Din pacate, cele mai multe relatii sunt construite pe asteptari si dorinte personale, care stim bine, se schimba in timp. Pentru ca noi ne schimbam in decursul timpului.
In privinta aceasta, in societatea noastra s-au format foarte multe stereotipuri comportamentale.
Ca sa dau numai un exemplu.
Exista femei care-si aleg barbatii in functie de gradul de securitate si siguranta materiala pe care acestia le pot oferi. Si exista barbati instariti care inteleg femeia ca o jucarie personala, pe care daca stii cum sa „o activezi” (sa introduci o fisa), iti poate oferi placere si fericire „la buton”.
Deobicei femeile de care vorbesc mai sus ii aleg pe barbatii care-si cumpara jucarii scumpe, transformandu-se la randul lor in jucarii. De ce? Pentru ca asa functioneaza principiul societatii de consum, bazat pe cerere si oferta. Barbatii de mai sus sunt bogati dispusi sa ofere siguranta materiala, in schimbul senzatiilor de iubire si placere. Prin urmare cauta femei tinere si frumoase dpdv fizic care cauta siguranta financiara. Cerere si oferta. Ele ofera placere, primesc in schimb siguranta. Ei ofera siguranta, primesc placere. Pana cand o parte nu mai are de oferit nimic. Atunci se incheie relatia. Oamenii sunt consumatori de senzatii.
Iubirea vesnica in schimb, apartine unei alte lumi, total diferita de principiile societatii de consum.
Ca sa poti iubi, trebui mai intai sa te eliberezi de stereotipurile educate, sa nu mai depinzi de comportamentul si sentimentele altor persoane. Sa iubesti, Inseamna sa actionezi, nu sa reactionezi. Sa oferi, nu sa primesti. Sa oferi fara sa te astepti la ceva in schimb.
Fericirea este iubirea pe care o poti oferi alto oameni. Ea nu este conditionata de cea pe care o primesti de la altcineva, ci izvoraste din propria persoana. Credinciosii spun ca de la Dumnezeu. Eu nu sunt convins de asta. Pentru ca iubesc si nu cred in Dumnezeu.
Cert este ca oamenii care iubesc, nu stiu ce inseamna despartirile. Este adevarat, ei pot suferi, insa nu se pot desparti.
ApreciazăApreciază
Foarte adevărat tot ce ai zis mai sus! Până la urmă, sunt oameni și oameni. Oricât ai lăsa în urmă stereotipurile etc., dacă tu, ca om, ești conservator, asta se va arăta pe parcurs, când îți trece acel „entuziasm”, de început. Și se ajunge în stadiul în care unul nu mai are nimic de oferit, așa cum ai zis mai sus. Așa e viața, și fiecare om e diferit în felul lui, dar totuși, parcă tot prin acel fel al lui, se încadrează într-un anumit tipar.
ApreciazăApreciază
Nu stiu cat de acord sunt cu explicatia asta. In general femeile ofera din dragoste. Nu iti pasa daca vede vecina ca prostul tau pleaca cu pachetel la munca, dar te doare sufletul gandindu-te ca poate nu a avut timp sa iasa la masa sau ca a mancat in ziua respectiva doar un covrig.Pentru ca il iubeste, na e prostul tau. Si barbatii ofera chestii (sau cel putin ar trebui), dar de la barbat te astepti sa faca bani si sa-ti mai cumpere cate un parfum sau o bijuterie, pe cand de la femeie te astepti sa tina gospodaria (da, desi acum femeile fac la fel de multi bani ca barbatii inca sunt oameni care merg pe principiile astea). Acum, unde incep problemele? La un moment dat apare un neajuns. Nu neaparat ca ea sau el nu-ti mai ofera pentru ca asta inseamna ca te-ai casatorit cu un/o psihopat/a care nu te iubea decat pt lucrurile pe care le faceai pt el/ea. Nu, incepi sa observi ca prietenele tale ies mai des in club, ca el a facut burtica si nu mai arata ca Ryan Gosling, ca toti prietenii lui se duc la bere dar el nu poate pt ca ti-a promis ca o sa aiba grija de copil, ca nu mai faceti sex decat o data pe saptamana. Reactia normala ar fii ca partea care se simte neindreptatita sa gaseasca o cale de mediere, dar nu, unii oameni uita de avantajele pe care le au intr-o relatie si vad doar neajunsurile. Si de aici se isca certuri si alte alea.
De asemenea folosesti cuvantul „feminista” intr-un sens gresit. Sa fii feminista nu inseamna sa-ti pese doar de femei, ci sa-ti doresti sa elimini dezavantajele pe care le infrunta toate sexele. Sunt cazuri in care feminismul i-a ajutat si pe masculi, dar atunci cand inca ai femei musulmane la inchisoare pentru ca au fost violate sau persoane trans omorate pe strada pentru simplul fapt ca au indraznit sa existe, iti fine mai greu sa faci din categoria cea mai privilegiata o prioritate.
ApreciazăApreciază
Ai dreptatea ta la faza cu cuplurile, dar practic ai mai scris o postare peste a mea. E ff ok zis si fa, si ce ai zis tu se intampla azi, doar ca mie imi place sa las la o parte principiul femeii in gospodarie si etc. „Feminista” aici, ca si „casnica”, am mai mentionat in alte postari ca nu le folosesc „the way they are meant to be”. Prin feminista inteleg si feminazi, dar si proasta. Nu il folosesc cu sensul de curent care ne-a dat egalitate de vot si drepturi.
ApreciazăApreciază